Cel mai bun cozonac!
Si cum Pastele se apropie cu pasi grabiti, m-am gandit sa va ajut cu o reteta de cozonac, transmisa din generatie in generatie in familia noastra. Cel putin pana acum, nu am intalnit un cozonac de casa mai bun si mai pufos.
Reteta este pentru 6-8 cozonaci:
- 2 kg de faina
- 2 lingurite de sare (rase)
- 2 kg de lapte
- 3 – 4 nuci de drojdie (60 grame la 1kg faina)
- 2 lamai
- 700 – 800 grame de zahar
- 12 oua
- 4 pachete de vanilie
- 400 ml de ulei
- 2 linguri de rom
- nuci macinate
- cacao
Drojdia faramitata se pune intr-un vas, peste care se adauga lapte caldut pana o acopera si o lingurita de zahar. Vasul se tine intr-un loc caldut pana cand drojdia se umfla.
Se iau 6 linguri de faina si se pun intr-un vas de 5 kg. Se adauga 500 ml de lapte clocotit si se freaca amestecul pana cand se face ca o pasta. Se adauga, daca este necesar, lapte fierbinte pana se omogenizeaza. Se bate compozitia pana se raceste.
Peste compozitie se adauga drojdia umflata si se bate iar, pana la omogenizare. Se presara deasupra putina faina si se lasa la cald pana creste cu jumatate din cantitatea deja existenta in vas. Aceasta este “maiaua”.
Intr-o cana cu lapte cald se dizolva 300 grame de zahar, peste care se adauga coaja de la o lamaie.
Se separa galbenusurile de albusuri si se amesteca cu “un praf” de sare si 300 grame de zahar pus in “ploaie” (adaugat treptat), apoi se adauga 3-4 plicuri de zahar vanilat. 5-6 albusuri se bat spuma atunci cand maiaua este gata.
Urmatoarele doua parti sunt extrem de importante. Va trebui sa depuneti ceva efort, sa schimbati cateva tricouri, dar sa nu renuntati!
Intr-o copaita (asa ceva folosea mama, se poate folosi un alt vas destul de mare incat sa se poata framanta cu usurinta cozonacul) se pun 2 kg de faina, 2 lingurite de sare, maiaua gata umflata si galbenusurile batute cu zahar. Dupa ce se omogenizeaza toata cantitatea, se adauga albusurile spuma , putin cate putin si se amesteca bine toata cantitatea. Daca este prea moale se mai adauga 1 – 2 “maini” de faina. Se bate bine compozitia pana ies “basicute”(apar niste bule de aer in coca).
Uleiul se incalzeste si se adauga cate putin (cam de 4 ori) peste aluat. Se bate aluatul pana se desprinde de mana si ies “basici” mari.
Se pune la dospit intr-un loc caldut pana se tripleaza ca volum. Dupa ce s-a dospit, se pune in tavite.
Cu mana unsa cu ulei se “rupe” o bucata de aluat, se preseaza ca o foaie patrata cu grosimea de 1 cm si latura cat e tava de mare, se presara cacao si nuca, se ruleaza si se pune in tava. Tava trebuie umpluta mai putin de jumatate. Se lasa la crescut aluatul astfel incat sa nu depaseasca tava.
Tavile cu aluat se coc la foc potrivit (dupa ce cu o pensula se intinde putin galbenus deasupra si se presara zahar), cozonacul fiind gata cand aluatul se rumeneste.
Pofta buna!


Imi amintesc cu drag de bucataria bunicilor, de caldura care se facea acolo cand dospea bunica cozonacii… si de mine jucandu-ma pe covor cu masinute
Ce mult a trecut de-atunci… Poate cu un cozonac din acesta Pastele ar fi din nou ca atunci.
am mancat din acest cozonac de mai multe ori. A fost super si cred ca nu voi mai manca niciodata un cozonac mai bun ca acesta. Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate celei care l-a facut.
yum yum
Anul acesta am avut si eu prima tentativa de a face cozonac. Nu a crescut intocmai cat trebuie dar a fost numai bun la gust