<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Valcenii.ro &#187; obiceiuri</title>
	<atom:link href="http://valcenii.ro/tag/obiceiuri/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://valcenii.ro</link>
	<description>Comunitatea valcenilor de pretutindeni</description>
	<lastBuildDate>Mon, 11 Apr 2011 07:45:21 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Mituri si legende de primavara</title>
		<link>http://valcenii.ro/mituri-si-legende-de-primavara/</link>
		<comments>http://valcenii.ro/mituri-si-legende-de-primavara/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2010 18:17:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dina Beatrice</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arta & Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[baba dochia]]></category>
		<category><![CDATA[legende]]></category>
		<category><![CDATA[martisor]]></category>
		<category><![CDATA[mituri]]></category>
		<category><![CDATA[obiceiuri]]></category>
		<category><![CDATA[primavara]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://valcenii.ro/?p=81</guid>
		<description><![CDATA[Baba Dochia, conform lui George Calinescu, face parte din cele "4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca." Sacrul sta sub semnul venirii primavaverii, de aici derivand mai multe legende si traditii romanesti, evocate an de an.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://valcenii.ro/wp-content/uploads/2010/03/dochia-3.jpg" rel="lightbox[81]"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-101" title="Baba Dochia" src="http://valcenii.ro/wp-content/uploads/2010/03/dochia-3-200x200.jpg" alt="" width="200" height="200" /></a>&#8220;Inraita si de iarna obosita / Vru sa suie-n plai / Ca-n luna lui mai!&#8221;</p>
<p>Baba Dochia, conform lui George Calinescu, face parte din cele &#8220;4 mituri fundamentale care au modelat cultura si spiritualitatea romaneasca.&#8221; Sacrul sta sub semnul venirii primavaverii, de aici derivand mai multe legende si traditii romanesti, evocate an de an.</p>
<p>Principiul feminitatii este circumscris in 2 aspecte feminine sub numele de &#8220;Baba Dochia&#8221;.<span id="more-81"></span></p>
<p>Una din legedendele vehiculate infatiseaza mitul Dochia ca o fecioara frumoasa, neprihanita, sora regelui Decebal. Aceasta se indragosteste de insusi Traian. Haituita de soldatii romani aceasta se trezeste in sanctuarul natural al muntilor unde il implora pe Zeul Suprem sau Primordial sa o salveze din calea acestora, riscand sa ajunga trofeu de razboi. Zeul o transforma, alaturi de oile acesteia, in stanele de piata ce se afla in muntii Ceahlau si astazi.</p>
<p>Un al doilea aspect, desi, feminin, este total opus de primul. Baba Dochia ca si mit, este infatisata ca o femeie batrana si rea, &#8220;cloanta&#8221; si &#8220;zgribturoaica&#8221;. Fiul sau, celebrul Dragobete se casatoreste impotriva vointei acesteia. Pentru a-si teroriza nora, Dochia o trimite in miez de iarna cu un ghem de lana neagra, la rau, sa-l spele pana se albeste. Disperata, fata incepe sa planga, dar sub semnul fantasticului si oniricului, ii apare Zeul Suprem, pe numele de Martisor, care ii ofera o planta rosie ce avea proprietatea de a albi ghemul de lana. Ajunsa acasa, Baba Dochia, isi acuza nora ca Martisor ar fi ibovnicul ei. Vazand floarea, aceasta crede ca a venit primvara si isi ia cele 12 cojoace, in mitologia dacica acestea reprezentand &#8220;Babele calendaristice&#8221;. Plecand cu oile la munte, pe parcursul zilei, Baba, isi da jos toate cojoacele, dar defapt iarna nu trecuse. Vremea devine capricioasa, Baba Dochia si oile acesteia ingheata pe munte, transformandu-se in stane de piatra.</p>
<p>Pe acelasi fir al mitului, descoperim ca defapt Baba Dochia isi are radacini in zeitatile din perioadele politeiste ale dacilor. &#8220;Baba&#8221; repezinta natura, zeita suprema, semnul fertilitatii si ciclului naturii, in concordanta simbolica cu natura si cele 4 anotimpuri. In mitologia satului, Baba Dochia are 9 zile, 1 – 9 martie. Sfarsitul celor 9 zile indicand bariera dintre sfarsitul iernii si inceputul primaverii, ciclul fertilitatii si renasterii.</p>
<p><strong>Obiceiuri si traditii</strong></p>
<p><a href="http://valcenii.ro/wp-content/uploads/2010/03/Martisor.jpg" rel="lightbox[81]"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-85" title="Martisor" src="http://valcenii.ro/wp-content/uploads/2010/03/Martisor-150x111.jpg" alt="" width="150" height="111" /></a>In unele judete ale Romaniei, martisorul este purtat doar primele doua saptamani. In localitatile transilvanene martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre si de coarnele animalelor domestice, intrucat se considera ca astfel se pot speria duhurile rele. In judetul Bihor exista credinta ca daca oamenii se spala cu apa de ploaie cazuta pe 1 martie, vor deveni mai frumosi si mai sanatosi. In Banat fetele se spala cu zapada pentru ca sa fie iubite. In Dobrogea martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. In zona Moldovei, pe 1 martie, se ofera martisoare baietilor de catre fete, acestia oferind la randul lor fetelor martisoare de 8 martie (o mica diferenta fata de restul tarii).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://valcenii.ro/mituri-si-legende-de-primavara/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

